Metode de regenerare a celulelor nervoase

[RAUL]

Stim de foarte multa vreme ca neuronii din sistemul nostru nervos care au suferit leziuni nu se mai pot regenera de la sine. O cauza precisa care sa explice acest fapt nu exista inca, presupunandu-se doar ca neuronii adulti din sistemul nervos nu sunt capabili de o regenerare rapida, in timp ce anumite celule pot crea un mediu inhibator pentru ca acestia sa nu se poata reface dupa leziune. Intrebarea care deriva din toate acestea este daca putem oare sa depasim aceste limite ale sistemului nostru nervos printr-o metoda artificiala care sa regenereze aceste celule, chiar mai inainte de a le intelege in intregime la nivel molecular? Raspunsul la aceasta intrebare pare sa fie afirmativ, conform metodelor prezentate in cadrul conferintei internationale NanoTech 2007, locul unde anul acesta doua echipe de cercetatori au oferit metode diferite pentru sporirea eficientei regenerarii celulelor nervoase, folosind nanotehnologie. Prima metoda, elaborata de o echipa a Universitatii din Miami, prezinta modul prin care se pot folosi nanoparticule magnetice pentru a produce o tensiune mecanica ce stimuleaza cresterea si elongatia axonilor neuronilor sistemului nervos. Folosirea nanoparticulelor si a campurilor magnetice in procesul de regenerare a celulelor nervoase este eficienta atunci cand se folosesc tesuturi din nervul optic si maduva spinarii- ca in modelul in vivo sau cand se folosesc neuroni ganglionari-ca in modelul in vitro. Desi este inca la inceput, acest studiu ar putea avea curand implicari importante in tratamentul de vindecare al leziunilor maduvei spinarii, la ora actuala incercand sa se investigheze modul in care nanoparticulele pot fi incorporate in neuronii si axonii de la locul leziunii. Cea de-a doua metoda, mai elaborata si cu rezultate concrete, a fost prezentata de echipa Universitatii Berkeley din California si foloseste nanofibre care contin unul sau mai multi factori de crestere si care aprovizioneaza cu o matrice bioactiva locul unde celulele nervoase pot creste. Metoda se axeaza in special pe leziunile periferice ale nervilor care se cunoaste ca pot provoca pierderi ale functiilor senzoriale si motoare ale corpului din cauza functionarii acestor nervi ca “relee” pentru semnalele transmise intre creier si restul corpului. Nervul afectat se poate astfel regenera, prin cresterea fibrelor nervoase care sfarsesc in apropierea maduvei spinarii deasupra leziunii, facand legatura cu un alt segment de nerv, care lasat netratat poate duce in final la paralizie totala. Totusi, o forma de tratament care a avut succes este inlocuirea unui segment din nervul afectat cu un altul sanatos dintr-o alta parte a corpului, cu toate ca aceasta procedura este deosebit de dificila si prezinta implicatii majore precum pierderea functiei respectivului nerv donor. De aceea, cele mai multe operatii sunt imposibil de realizat datorita dificultatii gasirii unui nerv potrivit pentru a putea fi folosit drept grefa. Insa cercetatorii din California au pus la punct o tehnologie care serveste drept alternativa pentru confectionarea grefelor. Materialul din care sunt compuse aceste grefe este format in intregime din fibre polimerice aliniate la nanoscala, facand ca acestea sa actioneze ca niste ghizi in regenerarea tesutului nervos. Tehnologia a fost deja testata pe soareci si s-a dovedit eficienta, fibrele nervoase extinzandu-se in mod organizat la numai 5 zile de la alinierea nanofibrelor bioactive cu aproape 4 mm! Pentru a putea face viabila aceasta tehnologie si din punct de vedere clinic, cercetatorii au realizat si un nou model de grefa in laborator, printr-o metoda denumita centrifugare electrica, bazata pe metoda clasica prin care se utilizeaza un camp electric pentru a centrifuga fibre foarte subtiri. Succesul acestei tehnologii de regenerare a nervilor este viteza cu care se realizeaza acest proces, insa nu se stiu, deocamdata, care ar putea fi consecintele si reactiile secundare care ar putea aparea la punerea in aplicare a acestei metode de regenerare a celulelor nervoase la om. Ceea ce este, insa, sigur este faptul ca se fac pasi importanti in aceasta directie si, dupa ce am aflat ca s-a descoperit modul in care viata pe Pamant ar putea dura mai bine de o suta de ani, la fel putem spera ca, in curand, vom afla si cum ne putem face aceasta viata mai frumoasa si mai lipsita de dureri... de cap!

[Virgil]

Servus
“Demielinizarea este cauza principala a simptomelor specifice SM. Acolo unde are loc, viteza cu care impulsul strabate nervii este mai mica decat in mod normal. Chiar si cand aceste regiuni de cicatrizare cauzate de demielinizare s-au vindecat si a avut loc o remielinizare, raspunsul terminatiilor nervoase ramane mai lent decat in cazul in care demielinizarea nu ar fi avut loc.” (www.google.ro)
Am citit cu ceva timp in urma ca cercetatorii au descoperit ca in corpul uman are loc o remielinizare a nervilor. De ce se intampla, acest lucru si cand are loc, sunt intrebarile pe care acestia si le pun, in permanenta. Pe un Forum(www.emed-ms.de ) am gasit o stire legata de aceasta tema si care m-a surprins, in mod placut. O repun pe Forum, traducerea si adaptarea ei imi apartin.

“Ziua de 09.10. 2007 ar putea fi considerata ca fiind o zi deosebit de importanta pentru bolnavii de SM, cu forma de evolutie secundar progresiva. Caci in aceasta zi, cercetatorii de la clinica Mayo din Rochester din statul Minesota din SUA( la incheierea celei de-a 132 intalniri a Asociatiei Americane de Neurologie (ANA)), au prezentat primele rezultate ale unei cercetari ce vizeaza si aceasta grupa a bolnavilor de SM, (SP) si care ar putea sa insemne “lumina de la capatul tunelului”.

Doctorul M. Rodriguez, conducatorul studiului a povestit modul in care s-a procedat: Cobailor le-a fost administrat, asa cum se procedeaza de regula, virusul Theiler murine encefalitis virus,TMEV, care a declansat dupa 6 luni, la animale, o demielinizare cronica de 98% cu clare deficite neurologice si cu incapacitatile corespunzatoare. El a explicat ca in clinica Mayo din statul Minesota, SUA, a fost creata recombinarea unui anticorp monoclonal, cu numele rHlgM22 si care a fost aplicat animalelor, oferind cercetatorilor surprinzator rezultate pozitive. Grupe formate din cate 10 soricei, au primit fiecare 500,125,50,5 micrograme de anticorpi monoclonali sau numai solutie de sare cu apa fiarta.
Unei grupe i-a fost administrata si o doza suplimentara de 50 micrograme de substanta la 5 saptamani dupa prima doza.

“Rezultatele cu animalele care erau serios infirme, au fost foarte impresionante. Aproximativ jumatate din ele au avut parte de o remielinizare apreciabila si de o recuperare aproape completa a functiilor. Aceasta nu este numai o stopare a bolii ci o regenerare a intregului sistem nervos” spunea dr. Rodriguez intr-o discutie cu
Medscape Neurology & Neurosurgery.

Cercetatorii au descoperit in urma analizelor, ca cea mai scazuta doza de anticorp monoclonal rHlgM22, necesara pentru soricei a fost doar de 25 micrograme/kg. Aceasta insemnand cam 2mg/kg, pentru un adult de marime medie. La grupa de animale carora li s-a administrat dupa 5 saptamani o a doua doza suplimentara de substanta, cercetatorii au descoperit ca repararea mielinei se stabilizase. Ca unul din punctele finale ale studiului a fost sa se afle cantitatea minima necesara, unei remielinizari semnificative a leziunilor cronic demielinizante a maduvei spinarii.
Ca remielinizare a leziunilor se estimeaza daca apare o reparare de 75-100%.
Dupa cele spuse de doctorul Rodrigues, aceasta substanta este absolut sigura, fara efecte secundare sau toxicitate, chiar si in dozele mai mari decat dozele terapeutice minime.
“Ca proteina naturala a sistemului imunitar omenesc, ne asteptam ca substanta dupa cercetarile clinice, sa aiba acelasi profil al efectelor secundare”spune dr. Rodriguez.
Intr-o alta cercetare s-a descoperit ca remilienizarea poate aparea si daca substanta este administrata zilnic in combinatie cu metil prednisolonul, acesta fiind terapia standard in cazul aparitiei puseelor.

In urma acestor rezultate, cercetatorii au facut cunoscut ca se afla in fata inceperii Fazei
I-a a studiului la care vor lua parte 30 de pacienti de SM, care vor testa siguranta si eficacitatea substantei. Dr. Rodriguez a facut cunoscut ca este in legatura cu Food and Drug Administration (FDA) –Adinistratia de omologare a medicamentelor, pentru inceperea studiului in faza I-a.

Dupa spusele cercetatorilor aceasta substanta este prima care a fost facuta cunoscut, ca este implicata intr-o reparare a locurilor afectate din Sistemul Nervos Central (SNC) si ca este raspunzatoare pentru sinteza mielinei.
Studiul a fost sprijinit de catre Ministerul Sanatatii din SUA, Societatea Nationala de SM din Canada, si de domnul si doamna Eugene Applebaum ca persoane particulare.

Sursa: e-med forum Multiple Sklerose

[Sandiana]

Servus Virgil!
Reminalizarea se poate produce de la sine.
Organismul nostru are niste "parghii de autovindecare".
De 6 ani mielina a revenit la un procent rezonabil.
Nu am SM, dar simptomele sunt asemanatoare.

Cu prietenie.

[petru4U]

[quote="Sandiana"]Servus Virgil!
Reminalizarea se poate produce de la sine.
Organismul nostru are niste "parghii de autovindecare".
De 6 ani mielina a revenit la un procent rezonabil.
Nu am SM, dar simptomele sunt asemanatoare.

Cu prietenie.[/quote]

Te rog frumos scrie-mi si mie ce procedeu sau tehnica ai folosit pentru
refacerea mielinei prin autovindecare,cum ai stimulat procesul?.Multumesc
mult si multa sanatate.petru4U.

[ancaR]

Te rog si eu, scrie-ne si noua despre procedeu.

[vasile]

BUNA !!!
O alta substanta ce poate promova remielinizarea este ANTI-LINGO 1. Se afla momentan in studii preclinice si este dezvoltata de BIOGEN.
O fundatie din Statele Unite (http://www.myelinrepair.org) se ocupa activ pentru descoperirea unor substante care sa promoveze remielinizarea.
Pana in acest moment au fost descoperite 19 substante.

SANATATE , sa auzim numai de bine!!

[alexandru45]

in revista 'research eu' nr. 60/iunie 2009 a aparut urmatoarea stire (traducerea mea):
"e posinila repararea mielinei la oamenii suferind de scleroza multipla? echipa de de biopatologie si imagistica a mielinei din laboratorul de neuro-stiinte imagistice si cognitive umr 7191 strasbourg - franta, a reusit aceasta pe un model animal [...] cercetatorii au reusit sa arate ca hormonul tiroidian T3 repara tecile de mielina la soareci. acest hormon este implicat in diferentierea si maturarea oligodendrocitelor - celule care produc mielina - si ar putea avea acelasi efect intr-un creier demielinizat de om adult. un aspect semnificativ al acestei modalitati terapeutice este faptul ca remielinizarea continua chiar si dupa ce tratamentul cu T3 inceteaza., facand astfel posibila evitarea posibilelor efecte colaterale ale unei utilizari prelungite a acestui hormon"
http://ec.europa.eu/research/research-e ... newentry18

[alin]

In general ce stiu eu de boala noastra este ca:

-dupa un puseu si tratat corespunzator exista remilizari...dar in procent mic...corpul nostru incearca sa repare ce tot el a rebutat...dar ce nu poate nu poate...

De hormoni am auzit ceva..dar e stiam de faza studiu sunt sigur ca se lucreaza la asta sa speram cu rezultate bune...

sanatate multa!

[ETA]

http://www.mssociety.org.uk/research/ne ... natio.html
Buna!Am gasit si eu ceva in legatura cu remielinizarea.

[Camelia]

Felix,citeste despre acest subiect pe care l-ai deschis pe alt topic si daca mai vrei,putem discuta aici.


Fondatorul si presedintele fundatiei Myelin Repair este bolnav de scleroza multipla din 1976.

http://www.myelinrepair.org/about/presi ... sage.shtml
Exista sperante!

[ingrid.iulia]

AM PRIMIT DE LA UN PRIETEN ACEST ARTICOL. DIN ACEST MOTIV NU II POT PRECIZA SURSA EXACTA INSA MI S-A PARUT INTERESANT DE CITIT.

O noua dovada ca pisicile au noua vieti
Oamenii de stiinta care au studiat o misterioasa afectiune neurologica a pisicilor au descoperit o abilitate surprinzatoare a centrului nervos al animalelor de a se auto-repara si de a-si relua functiile. In studiul publicat in revista Academiei Nationale de Stiinta, din Statele Unite ale Americii, o echipa de cercetatori de la Universitatea Wisconsin-Madison arata ca refacerea stratului de mielina de la nivelul sistemului nervos central, in cazul pisicilor, poate duce la refacerea mai multor functii afectate de pierderea nivelului normal de mielina.

Studiul privind nivelul de mielina a pornit de la o alta serie de cercetari, in care s-au urmarit cresterea si dezvoltarea mai multor pisici insarcinate, care au fost hranite cu alimente iradiate. Unele dintre aceste pisici au suferit diverse afectiuni neurologice severe in urma dietei, precum pierderea coordonarii in miscare, a vazului sau chiar paralizie. Dupa ce au fost hranite, din nou, cu mancare normala, pisicile au inceput sa-si revina incet iar, in cele din urma, toate functiile pierdute au fost restabilite.

Aceasta descoperira ofera oamenilor de stiinta speranta ca, la un moment dat, acest proces va putea fi replicat si in cazul oamenilor. Mielina este o substanta care formeaza o teaca ce acopera axonii neuronilor. Pierderea stratului de mielina poate duce la tulburari fiziologice de la nivelul sistemului nervos central, provocand afectiuni precum scleroza multipla. "Principala concluzie a studiului este confirmarea fara echivoc a faptului ca strategia refacerii straturilor de mielina este foarte importanta si poate avea rezultate benefice in refacerea functiilor pierdute", a declarat Ian Duncan, profesor de neurologie la Universitatea Wisconsin.

[Camelia]

"Vitamins E and D3 attenuate demyelination and potentiate remyelination processes of hippocampal formation of rats following local injection of ethidium bromide

http://www.msif.org/en/research/ms_rese ... and_d.html

Din ce am putut intelege eu,studii facute pe soareci au demonstrat ca in urma tratarii cu VITAMINELE D SI E,s-au produs remielinizari la nivelul sistemului nervos central,iar procesul demielinizarii caracteristic sclerozei multiple s-a redus .

[Virgil]

Pe urmele regenerării celulelor nervoase în boala de scleroză multiplă
25.03.2010

Cercetătorii universităţii clinice din Leipzig vor ca, cu sprijinul lui Translational Centre for Regenerative Medicine, să descopere dacă recombinatul hormon de creştere, ca medicament omologat, poate influenţa pozitiv regenerarea mielinei.

În cadrul acestui studiu Dr. Florian Then Bergh şi colega sa, Barbara Ettrich de la Clinica de Neurologie, tratează 30 de pacienţi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani timp de şase luni cu acest hormon de creştere. Efectele medicamentului vor fi observate în urma analizei RMN şi a unor teste ale ochiului.

"Cumpănim cu atenţie, care pacient va fi acceptat în acest studiu; acest lucru ne ajută pentru a cunoaşte efectele secundare ale medicamentului”, a explicat Ettrich.
Înaintea terapiei, pacienţii, sunt cercetaţi în detaliu pentru a exclude diferite alte afecţiuni, ca de exemplu diabetul sau boli ale glandei tiroide. Un alt criteriu important pentru alegerea pacienţilor, este starea sănătăţii lor. Aceasta trebuie să fie stabilă sub administrarea obişnuită a medicamentelor pentru SM.

Dacă rezultatele studiului aflat în desfăşurare, se vor arăta pozitive, alte cercetări cu un număr mai mare de pacienţi vor fi derulate. "Dacă totul va funcţiona,am putea completa tratamentul bolii de scleroză multiplă cu acest tratament de regenerare”, speră Then Bergh.

Sursa: Translational Centre for Regenerative Medicine (TRM), 20.01.2010
© 2010 Biermann Medizin

[ingrid.iulia]

Importanta integritatii stratului mielinic in izolarea neuronala

Claudin 11, proteina specifica a oligodendrocitelor, a treia ca abundenta in constitutia proteica a mielinei sistemului nervs central, are un rol important in realizarea jonctiunilor stranse din invelisurile mielinice. Distributia proteinei a fost cercetata prin imunohistochimie in creierul fetilor umani (de la varsta gestationala de 24 saptamani pana la 32).

Un alt studiu a pus in evidenta faptul ca aceasta proteina, claudin 11, este un factor cheie pentru celulele Sertoli in stabilirea barierei hemotesticulare, in timpul a doua procese esentiale in dezvoltarea testiculara postnatala, anume, inaintea pubertatii, cand are loc dezvoltarea organelor sexuale, si la maturitate, cand spermatogeneza este maxima. Aceleasi investigati au pus in evidenta faptul ca expunerea fatului la flutamid modifica nivelul de claudin 11 si interfera cu procesul normal de dezvoltare testiculara.
Modul in care claudin 11 participa la acoperirea sigura a neuronilor prin stabilirea legaturilor stranse din mielina a fost pus in evidenta de catre Devaux si Gow, rezultatele studiului lor fiind publicate in Journal of Cell Biology.

Realizand o analogie, mielina protejeaza "firul" nervos asemenea plasticului izolator al firelor electrice din cupru. Mielina inveleste axonii atat pentru a le conferi siguranta mecanica, cat si pentru a preveni «scurgerile de curent», participand astfel la transmiterea impulsului electric.

Claudin 11 formeaza jonctiuni stranse intre "straturi" de mielina succesive dispuse spiral. Pana in prezent nu se stia exact daca aceasta proteina are un rol activ in transmiterea impulsului nervos. Pentru a verifica existenta acestei proprietati, cercetatorii au comparat impulsurile electrice inregistrate in nervul optic cu claudin 11 si intr-unul provenind de la soareci fara aceasta componenta. Astfel ei au descoperit ca in ciuda unui aspect normal al stratului mielinic, in ambele cazuri, in cele fara claudin 11 intensitatea impulsului nervos a fost mult redusa.

Utilizand un dispozitiv care masoara rezistenta si capacitanta axonala (respectiv a invelisului mielinic), oamenii de stiinta au aratat ca proteina investigata creste izolarea pe care mielina o realizeaza, impiedicand exteriorizarea ionilor prin spatiile ramase libere intre straturile spirale. Rezistenta scazuta in cazul absentei claudin 11 afecteaza mai ales axonii cu diametre reduse, acestia avand constitutional mai putin mielina. Acest tip neuronal fiind cel mai frecvent din sistemul nervos central, cercetatorii extrapoleaza constatarile si declara ca deficitul de claudin 11 ar putea fi asociat cu defecte cognitive si de perceptie, intalnite in schizofrenie si bolile neurodegenerative.

http://www.bio-medicine.org/biology-news-1/
http://www.jneurosci.org/cgi/
http://endo.endojournals.org/cgi/content/
http://content.karger.com/ProdukteDB/pr ... ?Doi=54263

[ingrid.iulia]

Tratament pentru scleroza multipla-remielinizarea

Cercetatorii au descoperit ca administrarea unui anumit tip de anticorpi monoclonali umani, administrat intr-o doza unica cu o cantitate relativ redusa, induce remielinizarea fibrelor nervoase la modelul animal, utilizat in experiment, suferind de scleroza multipla cronica, progresiva.
Responsabila de acest fenomen este o forma recombinanta a IgM, rHIgM22, care induce la soarecii cu tetraplegie si cu paraplegie, o recuperare de aproximativ 50%. Rezultatele studiului au fost publicate la 132-a editie a Adunarii Anuale a Asociatiei Americane Neurologice.

Rezultatele, obtinute in urma experimentelor realizate pe animale foarte afectate sunt impresionante. La aproximativ jumatate dintre soareci fibrele nervoase s-au remielinizat, iar recuperare functiilor a fost aproape totala, conform conducatorului studiului, Moses Rodriguez, MD.

Bazandu-se pe aceste rezultate incurajatoare, cercetatorii au declarat ca sunt pe punctul de a porni prima faza de testare a acestor anticorpi, la 30 de pacienti cu scleroza multipla.

Scleroza multipla este o afectiune cronica, adesea progresiva, ce se caracterizeaza prin procese inflamatorii la nivelul sistemului nervos central, si se insoteste cu demielinizare in portiunea conului axonal. Etiologia si patogeneza acestei boli este sunt inca necunoscute. Anumite indicii date de catre sistemul imunitar si histocompatibilitatea acestei maladii cu un anumit complex de alele, sustin ipoteza conform careia scleroza multipla este o boala mediata de sistemul imunitar.

Procesul de remielinizare creste atat protectia axonilor vulnerabili, cat si viteza de conducere a impulsului nervos la nivelul acestora. La inceput s-a incercat tratarea sclerozei multiple cu ajutorul transplantului de oligodendrocite, celule responsabile de mielinizare in prezenta unor factori trofici. In urma testelor s-a constatat faptul ca interactiunea dintre imunoglobuline si aceste celule este cea care conduce la remielinizare.

Dr. Rodriguez a declarat ca deja se afla in tratative cu cei de la FDA pentru a demara verificarea finala a anticorpilor monoclonali, in vederea stabilirii gradului de toxicitate al acestora.

Anticorpii monoclonali rHIgM22 functioneaza prin acumulare, la nivelul leziunilor sistemului nervos central, de mielina atasata oligodendrocitelor. Cercetatorii sustin ca acesti anticorpi sunt primii factori cunoscuti ca “reparatori” ai leziunilor aparute in sistemul nevos central, chiar la nivelul celulelor responsabile de sinteza mielinei.

Pentru realizarea studiului, soarecii au fost infectati cu TMEV (Theiler’s murine encephalitis virus), afectiune ce se soldeaza cu demielinizare si deficite neurologice progresive in mai mult de 98% dintre cazuri. La sase luni dupa infectare animalele sufereau deja de demielinizare cronica cu probleme neurologice evidente.

In concluzia studiului cercetatorii si-au propus sa stabileasca doza minima de rHIgM22 care induce o remielinizare semnificativa, in leziunile coloanei vertebrale. “Vindecarea” a fost apreciata ca o remielnizare in proportie de 75% pana la 100%.

Printre alte puncte urmarite de catre studiu este cuprins si stabilirea duratei in care anticorpii raman activi in circulatia sistemica.

Grupuri de 10 soareci au primit 500 μg, 125μg, 50μg, 5μg sau 50 ng de rHIgM22 sau in grupul de control, doar ser fiziologic. Unul dintre grupuri a primit o doza suplimentara din “medicament”, de 50 μg, 5 saptamani mai tarziu fata de prima administrare.

Cercetatorii au descoperit astfel ca doza minima necesara pentru a declansa remielinizarea la soareci este de 25μg/kg- echivalentul a aproximativ 2 mg/kg pentru o persoana adulta. S-a constatat faptul ca la soarecii la care s-a mai administrat o doza nu s-a obtinut un efect suplimentar, iar timpul in care anticorpii sunt eliminati din circulatie este de 48 de ore.

Dr. Rodriguez a subliniat faptul ca RHIgM22 este foarte sigur si nu are absolut niciun efect advers, nici macar la doze de 1000 de ori mai mari decat cea terapeutica. De asemenea, el a declarat ca find o proteina a sistemului imunitar uman, cel mai probabil “medicamentul” va conduce la rezultate favorabile si in urma testarii sale la oameni.

In plus, s-a constatat faptul ca asocierea rHIgM22 cu metilprednisolon, medicamentul clasic in terapia sclerozei multiple, continua sa conduca la remielinizare.

http://www.medscape.com
http://www.pnas.org
http://www.jci.org
http://www.patentstorm.us